Iubire + ? = o relaţie de cuplu funcţională pe termen lung

Cuvinte cheie: căsnicie, comunicare eficientă, compromisuri, aşteptări, nevoi, negociere, împărţirea responsabilităţilor, parteneriat

Când vine vorba de studii realizate pe tema relaţiilor de cuplu, unele ne spun că iubirea durează trei ani, deci să nu ne amăgim că vom rămâne la fel de îndrăgostiţi ca la început de partenerul nostru, altele ne arată că pe lângă iubire mai avem nevoie de multe alte abilităţi care se dovedesc cruciale în menţinerea unui parteneriat eficient. Alţi cercetători vorbesc despre importanţa comunicării între parteneri, iar alţii sunt de părere că atât timp cât ne stabilim de la început care sunt aşteptările pe care le avem unul de la celălalt, şi le comunicăm eficient, acceptând să facem compromisuri uneori, vom reuşi să sărbătorim şi nunta de aur. Dar haideţi să vedem care e de fapt răspunsul la întrebarea, cum reuşim să menţinem o relaţie de cuplu sănătoasă pe termen lung?

Se pare că sunt într-adevăr mai mulţi factori care interacţionează, iar iubirea pare să nu fie de ajuns, într-o căsnicie. Există unele abilităţi pe care e nevoie să le dobândiţi, precum: capacitatea de a defini problemele, negocierea şi atribuirea responsabilităţilor.

Căsnicia implică anumite obiective practice: îndeplinirea sarcinilor necesare traiului zilnic, gestionarea gospodăriei, creşterea copiilor, petrecerea timpului liber, sexul, împărtăşirea experienţelor, iar pentru aceastea e nevoie de: spirit de cooperare, planificare comună, luare de decizii, împărţirea relaţională a treburilor şi ducerea acestora la bun sfârşit.

La început atunci când există acea iubire romantică, atracţia reciprocă a partenerilor conjugali e generată de calităţi precum: personalitatea, aspectul fizic, umor, empatie, farmec, mai puţin pe potenţialul lor de a funcţiona ca echipă. Pe măsură ce trece timpul, apar copiii, cresc responsabilităţile, inevitabil apar conflictele, cauza lor e diversă: unul face mai mult pentru casă, celălalt mai mult pentru carieră, unul aduce mai mulţi bani, unul e părinte mai bun, fiecare vedem doar greşeala celuilalt.

Deşi iubirea este un element esenţial pentru parteneri în a se ajuta reciproc, a se face fericiţi şi în a construi o familie, iubirea în sine nu creează substanţa unei relaţii, mai e nevoie de calităţi şi abilităţi personale pentru a menţine şi creşte căsnicia. Calităţile personale, precum: sensibilitatea, dedicarea, generozitatea, loialitatea, responsabilitatea, încrederea, sunt alte elemente importante. Cooperarea, acceptarea compromisurilor, asumarea deciziilor luate împreună. Capacitatea de a fii flexibili, receptivi, iertători, şi toleranţi în ceea ce priveşte greşelile, imperfecţiunile şi ciudăţeniile reciproce, sunt alte virtuţi care dacă sunt cultivate în timp, duc la maturizarea şi dezvoltarea căsniciei.

Ce ne lipseşte adesea atunci când intrăm într-o relaţie?

Capacitatea de a lua decizii comune şi de a descifra ceea ce comunică partenerul. Căsătoria sau locuitul împreună diferă de alte relaţii. Atunci când ne dedicăm unei relaţii pe termen lung, dezvoltăm anumite aşteptări unul faţă de celălalt. Avem anumite nevoi, pe care celălalt îşi ia obligaţia să le satisfacă (iubire necondiţionată, loialitate, sprijin), fie explicit, fie indirect, prin fapte.

Dar ce se întâmplă atunci când interpretăm greşit acţiunile partenerului? Când apar conflictele din cauza comunicării defectoase, avem tendinţa de a ne învinovăţii unul pe celălalt, în loc să ne gândim la conflict ca la o problemă, care poate fi rezolvată. Pe măsură ce apar problemele, iar neînţelegerile, furia şi ostilitate se dezvoltă, partenerii pierd din vedere lucrurile pozitive pe care le oferă celălalt şi ceea ce reprezintă acesta.

Vă propun un exerciţiu în acest sens, găsiţi un moment, în care să puneţi pe o foaie de hârtie ce calităţi apreciaţi la partener şi cât de important este acesta în viaţa voastră, amintiţi-vă lucrurile bune, şi citiţi cu voce tare în faţa soţului/ soţiei sau oferiţi scrisoarea partenerului.

În concluzie, iată care sunt scopurile unei căsnicii funcţionale:

  1. Faceţi tot ce puteţi pentru a obţine o bază de încredere, loialitate, respect şi securitate. Soţul sau soţia este cea mai apropiată rudă şi are dreptul să se bazeze pe dumneavoastră ca aliat, suporter dedicat.
  2. Cultivaţi partea plăcută şi tandră a relaţiei, şi anume: respectul, înţelegerea, dovezile de afecţiune şi grijă. Priviţi-vă reciproc ca pe un confident, camarad şi prieten.
  3. Consolidaţi parteneriatul, prin cooperare, respect şi compromis. Îmbunătăţiţi-vă abilităţile de comunicare, astfel încât să puteţi lua mai uşor decizii cu privire la aspectele practice: împărţirea treburilor în gospodărie, stabilirea şi implementarea unui buget de familie, precum şi planificarea activităţilor de petrecere a timpului liber.
  4. În ceea ce priveşte îngrijirea, educaţia şi activităţile de socializare ale copiiilor, e nevoie de spirit de colaborare, aceste sarcini sunt mai uşoare dacă sunt îndeplinite într-un spirit de reciprocitate, corectitudine şi înţelepciune.

Puteţi obţine beneficii în ceea ce priveşte starea de bine fizică şi psihică, atât timp cât sunteţi într-o relaţie stabilă, funcţională şi calitativă.

Bibliografie:
Beck, A.T., (1988). Love is never enough.